Skip to content

Și m-ai îmbrățișat atât de neștiut
Că aripile mi-au rămas agățate în părul tău,
Că aripile ți-au rămas împietrite în îngerul meu
Și toți sfinții îmi strigau
“Fugi, nenorocitule! Fugi și te preschimbă-n măslin,
Sau în cactus, sau în Iarba fiarelor!
Crucile tale bat în porți necunoscute, de-acum!”

Și-atunci m-am întrupat
Într-un lemn și-un nebun…

Published inaproape join-ai tu...

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *